| Søren Kierkegaard tradus în limba română | ||||
|
||||
|
|
||||
|
||||
Glosar kierkegaardian danez – român. 1001 de cuvinte.
„The limits of my language are the limits of my world.” L. Wittgenstein
Rezumat: Articolul introductiv la acest Glosar este compus din trei (III) părţi:
I) Epilog neştiinţific impresionist la traducerea câtorva opere (pseudonime) kierkegaardiene. Original şi traducere / Traducere originală. Rolul traducerilor şi al limbii textului original. II) Prolog explicativ privind principiile generale ale Glosarului - excepţii. III) Glosarul per se.
I
Epilog neştiinţific impresionist la traducerile câtorva opere kierkegaardiene.
Operele complete ale gânditorului danez Søren Aabye Kierkegaard (1813 – 1855) au fost editate (pentru a patra oară) în Danemarca într-o ediţie de 55 de volume: ediţia: „Søren Kierkegaards Skrifter” = SKS. 28 dintre acestea cuprind scrierile lui „propriu-zise”; seria adiacentă (notată „K”) de 27 de volume este de comentarii recente.
„Nimeni nu va putea deveni un mare poet bulgar vreodată” scria ziaristul italian L.L. acum vreo o sută de ani. Nu din motiv că L.L. ar fi avut ceva împotriva vecinilor noştri de la sud, ci fiindcă, explică el, nimeni nu poate deveni un mare poet dacă scrie într-o limbă vorbită doar de câteva milioane de oameni într-o ţară puţin integrată în contextul european. Cât de „mari” ar fi devenit, ne aventurăm să generalizăm, scriitori ca: Franz Kafka, dacă ar fi scris în cehă? Joseph Conrad (alias Józef Korzeniovsky) dacă ar fi scris în poloneză, Eugen Ionesco (alias E. Ionescu) dacă ar fi scris în română, Vladimir Nabokov, dacă n-ar fi scris (şi) în engleză, sau James Joyce, dacă ar fi scris în irlandeză?
Două cunoscute opere kierkegaardiene: Philosophiske Smuler (Fărâme Filozofice) şi Begrebet Angest (Conceptul de Anxietate), pe care le-am tradus la sfârşitul anilor 1990, au fost puse iniţial în vânzare la librăria C. A. Reitzel din Copenhaga în Iunie 1844.Tirajul de circa 525 de exemplare, al fiecărei opere, nu a fost repede epuizat. În 1844 populaţia Danemarcei era, conform statisticilor, de aproximativ 1.300.000 de suflete; dintre care circa 121.000 locuiau în Copenhaga. Cum poate deveni „mare autor” (întrebăm şi noi) un autor care locuieşte într-o ţară mică (o pătrime din suprafaţa României), ai cărei cetăţeni nu i-au prea cumpărat (şi nici prea înţeles) cărţile?
Că Rilke, Unamuno şi alte câteva celebrităţi vor fi învăţat daneza ca să-l poată citi pe SK în original este un fapt, pe cât de lăudabil, pe atât de singular. Kierkegaard a trezit şi trezeşte mai puţin interes la el în ţară decât în străinătate - unde este studiat şi cunoscut graţie traducerilor.
Cele 10.000 de pagini scrise de SK, parcă în transă, în decursul celor 17 ani creativi au fost traduse în mii şi mii de exemplare; începând cu limbile majore europene şi continuând într-un număr necunoscut de limbi „mai îndepărtate” geografic şi lingvistic. Fie oare succesul unui autor direct proporţional numărului de limbi şi exemplare în care a fost tradus? N-am învăţat cu toţii la şcoală că o traducere este o simplă imitaţie, pururi inferioară originalului? Cum ar arăta, pe de altă parte, civilizaţia europeană fără traduceri, fără „osmoza” şi dialogul textului original cu cel tradus? Fie oare, uneori, traducerea mai importantă decât originalul – în recepţia operei?
● Original şi traduceri / Traduceri originale
Argentinianul Jorge Luis Borges, cunoscut nu „numai” ca scritor şi eseist ci (de unii) şi ca traducător - din Kafka, V. Woolf, Joyce, Faulkner, E.A. Poe, Apollinaire - afirmă într-un eseu autobiografic din 1970, că pe Cervantes (Don Quijote de la Mancha) l-a citit întâi în traducere engleză, şi că această traducere i-a plăcut de fapt mai mult decât versiunea originală spaniolă a romanului, citită de el abia mai târziu. (Operele lui Italo Calvino au avut - se zice - mai mulţi cititori şi succes în traducere engleză decât în italiana originală...). Revenim însă la SK, la cunoscuta sa operă: Begrebet Angest [Conceptul Angest] publicată în 1844 şi la traducerile acestei opere. Mulţi cititori de azi (unii chiar danezi) socotesc The Concept of Anxiety, traducerea în engleză, din 2014, a scoţianului Alastair Hannay mai accesibilă - poate chiar preferabilă textului original danez. Probabil nu doar datorită experienţei şi talentului de traducător a lui Hannay, ci şi „transparenţei” versiunii sale, accesibilităţii ei comparativ mărite, graţie (probabil) şi unui limbaj mai accesibil, pentru cititorul de azi, decât cel original şi al primei traduceri. Să nu uităm nici faptul că traducerea lui Hannay este a patra traducere a acestei opere, precedată de:
1) cea franceză: a lui Knud Ferlov şi Jean-J Gateau, din 1935
2) cea americană, a lui Walter Lowrie, din 1944 şi
3) cea tot americană a lui Reidar Thomte & Albert B. Andersen, 1980.
Se zvoneşte că o a doua/treia traducere a unei aceeaşi scrieri ar avea mai multe şanse de succes decât prima. Poate şi din motiv că ultima traducere poate folosi traducerile antecedente nu doar ca modele de inspiraţie, ci (pardon de expresie) şi ca pe un soi de ciorne - care pot şi trebuie îmbunătăţite. A doua sau a treia traducere a unei opere „clasice” oglindeşte poate mai limpede faptul că traducătorul acesteia este mai conştient de faptul că – spre deosebire de maleabilitatea propriei sale traduceri, de avantajul faptului că el o poate ameliora la infinit mulţumită experienţei sale sporite de traducător şi înţelegerii progresiv ameliorate a textului original – textul original trebuie să rămână pururi imuabil, deoarece este „proprietatea particulară” a autorului. Traducerea îşi poate permite însă uneori să „ilumineze” secvenţe mai puţin transparente ale textului original.
O nouă alternativă „translatorială” interesantă, diferită oarecum de arhicunoscuta formulă: Traduttore traditore (= traducătorul trădează originalul), ne este prezentată (tot de) J. L. Borges (ale cărui idei inovative le-am menţionat şi cu alte ocazii). Una dintre aceste idei fiind că: „originalul este infidel traducerii” - că o traducere poate fi uneori mai fidelă viziunii operei decât însuşi originalul. Şi că o traducere poate fi „cu atât mai frumoasă cu cât este mai infidelă originalului”. Traducătorul contemporan este astfel amnistiat de crima trădării textului original, fiind chiar încurajat să comită uneori „infidelităţi creative”, să considere (uneori) originalul în sine ca „oarecum neterminat” – „manevre” acceptabile câtă vreme ele insuflă viaţă şi relevanţă nouă operei traduse. Traducătorul este deasemeni sfătuit să nu încerce să devină sclavul „intenţiei autorului” – intenţie pe care (cel puţin în cazul unui autor decedat) nu are de unde să o cunoască. Ceea ce nu înseamnă că operele (literare) ar avea „termeni de garanţie” care - odată depăşiţi, sau autorul odată decedat, ele să devină automat „Absolutely dead things” (Lucruri absolut moarte, J. Milton).
*Enigma oului şi a găinii
Devine deci poetul, filozoful, teologul, etc. Kierkegaard celebru fiindcă a fost tradus, sau a fost tradus fiindcă era celebru? Devine o carte cu atât mai bună cu cât este mai (re)citită, tradusă, sau a trecut prin mai multe mâini? Vestea bună (pentru bulgari şi alte „mici” naţionalităţi şi limbi materne „exotice”) este că SK cel puţin (a cărui persoană socială nu trebuie identificată cu cea a autorului) a scris în limba sa maternă o operă a cărei profunzimi ideatice este, în mare parte, încă necunoscută, neexplorată şi neînţeleasă. Că el a putut deveni un mare poet, filozof, teolog, psiholog, fără să folosească o limba de circulaţie mondială; fără să-l intereseze dacă limba cărţilor sale avea să influenţeze răspândirea şi comercializarea operelor – sau „judecata posteritatăţii”. Kierkegaard a refuzat, din studenţie, să se conformeze regulamentului „programei de învăţământ al Facultăţii de Teologie” de a-şi scrie teza doctorală în limba latină. Regulament cu atât mai nepotrivit în cazul unei teze concepută oarecum ironic la adresa ironiei elene a lui Socrate. Cum ar fi şi putut fi ironic în latină? Cine s-ar încumeta, chiar în epoca noastră atât de avansată, „telefonizată” şi computer tehnologizată, să scrie o dizertaţie de cca. 270 de pagini: „Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate”, doar ca să devină: „magistru”?
Prolog explicativ asupra Glosarului; şi a două 2 excepţii.
Glosarul de faţă cuprinde traducerea română a unui modest număr (1001) de termeni kierkegardieni, (mai) dificil de înţeles, de care m-am „poticnit” în decursul traducerilor mele. (Unii dintre aceştia pot fi întâlniţi şi în recentele „Comentarii” – daneze - la Søren Kierkegaards Værker 7, Gyldendal 2017, ale lui Niels Jørgen Cappelørn). Scopul glosarului este de a „demistifica” şi „contemporaneiza” oarecum terminologia lui SK, a „normaliza” măcar o infimă parte a expresiilor (şi operelor) pentru ochiul/urechea cititorului (traducătorului, cercetătorului) român al versiunii daneze. În speranţa că scrierile danezului, peren deja dăltuite în literatura (filozofia, teologia, etc.) europeană, să poată exercita - asupra cititorilor români - un efect (vag măcar) asemănător celui produs, acum 180 de ani, în Danemarca de versiunea lor originală. Pentru a pune la dispoziţia celor în general interesaţi, de textul danez, un ghid practic, „de buzunar”, în care să poată găsi expres cuvântul/expresia căutat/ă. Fiind aşadar vorba de un simplu „carneţel de prim ajutor” am evitat, cu foarte puţine excepţii, atât explicaţii „comprehensive” cât şi complicarea acestuia cu sursele etimologice (din greacă, latină, sanscrită, saxonă) ale cuvintelor traduse.
Glosarul nu face, fireşte, „concurenţă” celor 40.000 de cuvinte ale Dicţionarului Danez-Român din 1984 – al lui: P. Høybye, Valeriu Munteanu & Emma Kjærulf, axat bineînţeles, general, pe limba daneză actuală.
Pentru cititorul special interesat de vocabularul lui SK, bogăţia de cuvinte a dicţionarului lui V. Munteanu & Co. poate tărăgăna, într-un sens, căutarea rapidă a expresiilor/termenilor („exclusiv”) kierkegaardieni. Pentru cei în general interesaţi de dicţionare terminologice kierkegaardiane mai cuprinzătoare, menţionez câteva titluri - în limba daneză şi engleză:
În limba daneză, Terminologisk Ordbog, 1936, de Jens Himmelstrup. Foarte informativ. Dezavantajul acestuia (pt. cititorii români), în afara faptului de-a fi în daneză, este că explicaţiile lui Himmelstrup sunt, uneori, atât de „molipsite” de stilul lui SK încât devin adesea la fel de ermetice ca termenii explicaţi.
În limba engleză doi autori (tot) danezi: Niels & Marie Thulstrup, au publicat în 1980, respectiv 1988, 2 volume intitulate:
- Concepts and Alternatives in Kierkegaard., şi
- Some of Kierkegaard’s Main Categories.
Julia Watkin, Australia, publică în 2001: Historical Dictionary of Kierkegaard’s Philosophy. (Personal, n-am găsit în cele 412 de pagini ale dicţionarului, niciodată termenul care mă interesa.)
Carl Darling Buck, A Dictionary of Selected Synonyms in The Principal Indo-European Languages, Univ. of Chicago Press, 1949
Şi (last but not least) seria: Kierkegaard’s Concepts, Vol 15; Tome I – VI, editată de: S.M. Emmanuel, W. McDonald & Jon Stewart, între 2013 – 2015. Cea mai exhaustivă şi informativă ediţie în prezent.
Două grupe de termeni cheie nu le-am putut traduce „direct şi telegrafic” în Glosar, drept care vor fi discutaţi în cele de mai jos. Prima „grupă” constă din două cuvinte (Anfægtelse şi Angest) a doua din patru (categorii): Jordrystelse, Paradox, Religiøsitet A & B, Stadierne.
1) Anfægtelse şi Angest.
Am preluat, în Glosar, aceste două cuvinte sub forma lor original/daneză (în română au fost traduse doar sumar), în speranţa ca ele să fie acceptate - în viitor? – sub această formă – i.e. original/daneză. Fenomen „permis şi legal” în cazul altor termeni „internaţionali” - folosiţi curent în limba lor originală. Termeni ca: Dasein, kathársis, dharma, lógos, Geworfenheit, fin de siecle.. Am considerat termenii Anfægtelse şi Angest intraductibili datorită puternicii lor „încărcături” conotative şi faptului că descriu experienţe (religioase) de viaţă care nu pot fi recunoscute sau exprimate mulţumitor în alte limbi (română). Traduşi deseori eronat (în română) ca: „tentaţie, tribulaţie, angoasă, anxietate, etc.” ei sunt – din păcate - solid încetăţeniţi şi folosiţi curent sub aceste forme. („Intraductibilitatea” termenului Angest am semnalat-o atât în prefeţele traducerilor mele cât şi – recent - într-un articol apărut în publicaţia clujană IJHI, vol. XI, No. 2, 2021, p. 61-79, asupra acestui aspect.)
2) Jordrystelse; Paradox; Religiøsitet :A & B; Stadium
Nu am putut traduce aceste patru categorii pe scurt, drept care vor fi explicate „pe lung” în cele de mai jos. Atât Religiozitatea A & B, cât şi: Stadiu: estetic, etic, religios, (discutate aici) sunt rar diferenţiate/definite precis de SK; religiozitatea A poate trece în religiozitate B, sau invers. Idem în ce priveşte stadiile de viaţă; stadiul estetic poate păstra urme din cel religios, iar cel religios poate deriva din cel etic. Un tânăr de 18 ani poate fi adânc religios, mulţi oameni maturi pot insera uşor elemente ale stadiului estetic în cel etic, etc. Deosebirile categoriale dintre aceşti termeni sunt deci ades fluide şi ambigue în opera kierkegardiană. Prezentul glosar forţează aici oarecum nota originală, trasând hotare mai „distincte”; preferând „sensul”: „sau X – sau Y”, sensului: „atât X – cât (uneori) şi Y”. Intervenţie simplificatoare în scopul conciziei (dar „infidelă” ambiguităţii caracteristice lui SK); graniţele categoriale sunt deci aici mai distincte decât în original.
La vârsta de 25 de ani SK realizează cutremurat că motivul pentru care trei surori şi doi dintre fraţii săi mai mari muriseră de tineri şi pentru care nici el nu avea speranţă să trăiască mai mult de 33 de ani, era că întreaga familie suferea de blestemul ce plutea asupra tatălui. Copil fiind, păzind - flămând şi rebegit - oile pe câmpia aridă a Iutlandei, tatăl său îl blestemase pe Dumnezeu pentru soarta sa potrivnică. Bigotismul tatălui, inima-i grea, mustrările lui de conştiinţă – neostoite chiar la vârsta de 84 de ani, aveau să înnegureze permanent soarta lui Søren şi a familiei sale.
„Cur Deus homo?” (De ce s-a făcut Dumnezeu om?) – Anselm de Canterbury (1109)
„Credo quia absurdum.” (Cred tocmai fiindcă este absurd.) Tertulian (155 – 220)
Paradoxul (creştin) este că veşnicia, zeul în timp, vine/coboară pe pământ cu înfăţişare de om. Că Hristos este, în acelaşi timp, zeu şi om.
Nefiind un sistem logic încheiat, creştinismul este considerat absurd atât de raţiune cât şi de facultatea simţurilor, fiind acceptat numai de/prin credinţă – de dorinţa de a crede (în ciuda raţiunii şi simţurilor). Este credinţa în faptul că eternitatea a întretăiat şi pătruns timpul, că o fiinţă divină a devenit un om, care putea judeca, condamna, ierta şi anula păcatele altora. Paradoxul este că zeul a existat ca o fiinţă omenească ce a trăit şi murit - într-o anumită perioadă istorică - pe pământ.
2/3 Religiøsitet A og B = Religiozitate A şi B
Kierkegaard este nu numai filozof, gânditor, autor şi poet religios, ci şi teolog; ca teolog el consideră religia sa, creştinismul (monoteismul iudeo-creştin, biserica/pietismul luteran) numit de el şi: religiozitate B, drept singura religie adevărată, privilegiată şi absolută; încununarea religiozităţii. Aşa cum muzica lui J.S. Bach, un continuu Te Deum, este de negândit fără credinţa compozitorului în Dumnezeu, la fel de neconceput este opera lui Kierkegaard fără credinţa în Hristos, fără inspiraţia continuă a muzei divine.
Istoric, creştinismul este adoptat în Danemarca sub domnia lui Harald Blaatand, nu atât din motive religioase cât din interes politic. În anul 965 creştinismul devine noua religie naţională a ţării. Pentru a nu mai fi un simplu păgân fără carte şi a se înrudi religios atât cu împăratul germano-roman Carolingian cât şi cu Arhiepiscopia Hamburg – Bremen, Blaatand înlocuieşte treptat religia nordică tradiţională cu creştinismul. Puternicii aseni (zeii nordici): Thor, Odin, Loke, Freja, Heimdal, care luptau contra şarpelui Midgaard şi uriaşilor din Jøtunheim, sunt înlocuiţi de Hristos, Jahve; misterele germanice/nordice sunt treptat abandonate, adepţii politeismului vor fi, mai devreme sau mai târziu, convertiţi sau sigmatizaţi ca fiind: păgâni, necredincioşi, apostaţi, satanişti, idolatri.. ..Fr. Nietzsche, doar la două decade după moartea lui Kierkegaard scrie cât este surprins de „lipsa de gust a raselor puternice din Nordul Europei, care nu au respins barbarismul morbid al Bisericii creştine, pe Dumnezeul celor slabi al monoteismului creştin... deşi ar fi trebuit să termine cu acel produs bolnăvicios şi sleit de bătrâneţe al decadenţei.” Un Christ insultat, scuipat, biciuit, răstignit; inferior - afirmă Nietzsche – budismului; o tradiţie considerată de Nietzsche de o sută de ori mai realistă, mai veridică şi mai obiectivă.
Religiozitatea „generală”, A, este o religiozitate naturală, ne/pre-creştină. A este ades: politeistă / mistică / socratică / păgână, oarecum naivă. Religiozitatea A nu ştie ce este paradoxul, nu este bazată pe o doctrină religioasă scrisă (în Noul Testament, sau Coran) şi nici pe un punct de plecare/început istoric temporal; individul A îşi închipuie că are eternitatea în sine, că se poate chiar contopi (asemeni isihastului) mistic cu divinitatea, prin rugăciune, mantra, sau asceză. Trecerea de la A la B se face printr-un salt. Religiozitatea creştină, B, este – pt. SK - religia absolută. Marele ei merit fiind acela de a considera că omul este născut păcatos, este neadevăr şi rob al păcatului de la natură. Religiozitatea B poate deveni („denatura” în) religiozitate A când creştinismul instituţionalizat, (Biserica), credinţa creştină veritabilă devine un simplu amestec de umanism şi iubire a aproapelui; sau când biserica / preotul preferă bunurile pământeşti (preoţeşti) martiriului şi ideii de imitatio Christi. Religiozitatea B este monoteistă, crede – ca Iudaismul şi Islamul - într-un singur (Dumne)zeu/Yahve creator. Kierkegaard consideră religiozitatea B mai avansată, mai puternică şi superioară religiozităţii „generale”, păgâne, A.
2/4 Stadierne = Stadiile (vieţii)
Individul parcurge, cfr. SK, trei stadii (de dezvoltare) în decursul vieţii sale. Stadiul estetic, etic şi cel religios.
- Stadiul estetic este, într-un fel: „o lungă, imensă şi lucidă dereglare a sensurilor” (cum scria Arthur Rimbaud odată). Tânărul estet este rob, ca şi cum, al principiului freudian al plăcerii. Stăpânit de dorinţa de a satisface cerinţele sinelui el se înfruptă lacom din nectarul senzualităţii, frumuseţii, artelor. Hedonist, egoist, iubitor de frumos şi plăceri, estetul zboară ca un fluture de la o senzaţie la alta; fie aceasta amoroasă, olfactivă, vizuală, artistic-estetică. Schimbă lejer, ca un Don Juan, o fetişcană pentru alta, fără să ţină cont dacă lezează pe cineva, fără să ştie sau să îl intereseze deosebirea dintre bine şi rău, fără să simtă remuşcări. Îi place să bea o cafea bună, să fumeze un trabuc aromat, să asculte o operă de Mozart, să vadă un balet clasic sau un spectacol burlesc; evită orice este neplăcut. Aceste trăiri sporadice, întâmplătoare, devin cu timpul - odată consumate - anoste, plictisitoare, încetează de a mai procura plăcere, îl deprimă, îl duc la spleen şi disperare. Ironia sorţii îl determină să treacă la stadiul etic.
- Stadiul etic, este al omului (familist), „integrat în societate”. Al cetăţeanului care respectă legile, codul matrimonial, constituţia; el îşi iubeşte familia, aproapele şi înţelege să deosebească absolut între binele şi răul social; se va feri să facă rău. În momentul în care, ajungând treptat la „maturitate”, legile şi contractul social încep să pălească, să-şi piardă înţelesul, când cunoaşterea omenească devine, în ochii insului, brusc mărginită, el face saltul în stadiul religios, devine, via umor, religios.
- Stadiul religios este stadiul în care individul matur devine conştient că este şi spirit; el observă - aidoma unui Hamlet - că: „mai multe-s pe pământ şi-n cer decât închipuie filozofia, (Horaţio).” Pierzând încrederea în cele lumeşti, omul religios începe să privească lumea cu teamă şi neîncredere, să se simtă ursit oarecum veşniciei, Absolutului, cărora li se va supune – de acum încolo – total. Pentru a putea urma porunca divinităţii insul se detaşează treptat de legile şi etica omenească, ca să poată iubi – în virtutea absurdului - un singur Dumnezeu, pe Hristos. Deşi continuă să trăiască în timp, el începe să existe cu adevărat abia în clipa în care devine subit îngrijorat de soarta lui în veşnicie.
III
GLOSAR
|
absondre/afsondre (at) |
a izola, despărţi |
|
Abstracto, in |
în general |
|
Accesorium (lat) |
amănunt, bagatelă |
|
Adskillelse |
dezbinare, separare |
|
Adspredelse |
relaxare, distracţie |
|
Advarsel |
înştiinţare, prevenire, somaţie |
|
Afdøen fra |
a muri întru, renunţa la ..vremelnicie, (a fi mort faţă de.) |
|
Affald |
renunţare, cedare |
|
Afgjørelse |
decizie, hotărâre |
|
afgørende |
hotărât, decisiv, categoric, ferm |
|
Afhandling |
dizertaţie (scrisă), teză |
|
afkaste (at) |
a respinge, refuza, a se descotorosi |
|
Aflad |
iertare (a păcatelor), indulgenţă |
|
Aflukke |
cotlon, ungher |
|
afsides |
izolat, periferic |
|
afsindig |
dement, smintit, alienat mental |
|
afskaffe (at) |
a desfiinţa, lichida |
|
afskyet |
urât (de cineva) |
|
afsværre (at) |
a se lepăda |
|
agte paa (at) |
a se gândi la |
|
agtsom (paa) |
atent (la) |
|
ahne (at) |
a bănui |
|
Ahnen/Anelse |
presimţire |
|
aldeles |
cu/întru totul, de tot |
|
allehaande |
tot felul, fel de fel |
|
allermindste (ikke det..) |
câtuşi de puţin, deloc |
|
Almene (det) |
universalul |
|
Almueskole |
şcoală primară |
|
alterere (at) |
a altera, schimba |
|
Alvor(en) |
seriozitate(a), serios(ul) |
|
Analogon (gr) |
analogie, proporţie |
|
Andethed/Anderleshed |
alteritate, diferenţă |
|
Anfald |
atac, asalt |
|
Anfægtelse (A), (anfechtung, ger) |
aproximativ: "a-şi face scrupule" |
|
Anfægtelse (B), (peirasmos, gr) |
aproximativ: ispită (divină), tribulaţie |
|
Anger |
(po)căinţă, regret |
|
Angest (A) |
(intraductibil!) aprox: nelinişte, strâmtorare, anxietate |
|
Angest (B) |
sens biblic: frică, temere, înfricoşare |
|
angive (at) |
a revela, dezveli |
|
angre (at) |
a regreta, a se (po)căi |
|
Anledning |
prilej, ocazie |
|
Anlæg |
(pre)dispoziţie, talent, aptitudine |
|
Anmaselse |
tupeu, impertinenţă, importunitate |
|
Anmasselse |
exigenţă, pretenţie |
|
Anmeldelse |
anunţ, comunicat; recenzie |
|
Ansich, (an sich, ger) |
în sine, pentru sine (Kant) |
|
Anskrig |
strigăt (de alarmă), alertă |
|
Anskuelse |
concepţie, vedere, viziune |
|
Anslag (bringe i) |
a considera (lua în consideraţie), a ţine cont |
|
Anstrengelse |
efort |
|
Anstrængelse (yderste) |
efort (suprem), strădanie, osteneală, (extenuare) |
|
anstrængt |
(s)forţat |
|
Anstød |
obstacol, ofensă, şoc (bibl: piatră de poticnire) |
|
antage (at) |
a presupune, fi de părere |
|
anvende sin tid (at) |
a-şi petrece vremea |
|
anvise (et sted) |
a repartiza, hotărî, rândui (un loc) |
|
Arbejde |
muncă, trudă, lucrare |
|
artig |
prietenos, bine crescut |
|
Arvesynd |
păcat strămoşesc |
|
Attraa (A) |
poftă, râvnă, dorinţă |
|
Attraa (B) |
atracţie, "magnetism" |
|
Autopsi (gr) |
a vedea/se convinge cu ochi proprii |
|
bag Øret (noget) |
(ceva) plănuit, calculat, intenţie (ascunsă) |
|
Bagtrappe |
scară de serviciu, secretă |
|
barmhjertig |
milos(tiv) |
|
Barmhjertighed |
îndurare, milostenie |
|
barnagtig |
pueril |
|
Barneværk |
joc de copii, fleac |
|
barnlig |
copilăros |
|
bebude (at) |
a vesti, propovădui, grăi |
|
Bedrag |
înşelătorie, amăgeală |
|
bedrage (at) |
a înşela |
|
Bedrager |
impostor |
|
bedaare (at) |
a trage pe sfoară/induce în eroare înşela |
|
bedaare/besnakke (at) |
a fermeca, impresiona / deruta, seduce |
|
beedige det |
a (se) jura că |
|
Befordring |
avansare, înaintare în grad |
|
begavet |
înzestrat, talentat |
|
Begivenhed |
întâmplare, eveniment |
|
Begjær |
dorinţă, poftă, jind |
|
Begreb |
concept, idee, categorie; părere |
|
begribe (at) |
a pricepe, a vedea, înţelege |
|
behage (at) |
a face plăcere, a da satisfacţie |
|
behøringen/behørigt |
cum se cuvine/face |
|
bekymre (sig) (A) |
a se/te îngrijora |
|
bekymre sig (at) (B) |
a fi îngrijorat (că..) |
|
Bekymring |
îngrjorare, temere |
|
belyse (at) |
a elucida, clarifica |
|
belære (at) |
a şcoli, a da sfaturi |
|
beraabe (sig paa) |
a face apel la, a lua de martor, a invoca/recurge la |
|
beraadføre (at) |
a sfătui |
|
Besindelse |
chibzuială, minte sănătoasă, cumpătare |
|
besindig |
întreg la minte, cumpătat |
|
Beslutning |
hotărâre, decizie |
|
besnakke (at) |
a convinge, îndupleca |
|
besnærende |
ademenitor |
|
bestandig |
permanent |
|
bestandigt |
consecvent |
|
bestedt |
plasat, aşezat |
|
Bestemmelse (A) |
determinaţie, determinare, categorie |
|
Bestemmelse (B) |
destinaţie, hotărâre, definiţie, rost, destin, scop |
|
Bestemt(hed) |
precis(iune) |
|
bestikkende |
tentant, atractiv, seducător |
|
betegne |
a ilustra |
|
betimeligen |
punctual, la timp |
|
betragte |
a privi atent, observa |
|
Betragter(en) |
observator, contemplator(ul) |
|
Betragtning |
consideraţie, vedere |
|
betrygge (at) |
a asigura, garanta |
|
betrygget |
calmat, liniştit |
|
betræffende |
privitor la, referitor |
|
betræffende |
referitor/privitor la |
|
betrængt |
ameninţat, critic, în pericol |
|
Betydning |
înţeles, sens, însemnătate |
|
betænke (at) |
a gândi bine, cumpăni |
|
betænkelig |
riscant, îndoielnic, dubios |
|
betænkt |
luat în consideraţie |
|
Beundring |
admiraţie |
|
Bevidsthed |
conştinţă, conştiinţă |
|
bevise (at) |
a dovedi, demonstra |
|
Bilyd |
sunet secundar/bruiat |
|
Blaubart |
barbă albastră |
|
Blendværk |
fantasmă, himeră, nălucire, miraj |
|
blive stående (at) |
a rămâne pe loc/înţepenit (la) |
|
blæse (…) et stykke |
a-i fi indiferent, a i se fâlfâi |
|
Bonitet |
natură, caracter, bunătate |
|
borneret |
cras, obtuz, mojic |
|
Bornerethed |
obtuzitate, mărginire |
|
bortkaste (at) |
a respinge, a se lepăda de |
|
briste (at) |
a plesni, crăpa, a se sparge, fărâma |
|
Brudejomfru |
mireasă |
|
bruge tiden (at) |
a petrece/folosi timpul |
|
bryde trætten (at) |
a pune capăt sfadei, controversei |
|
bygge paa (at) |
a se baza/întemeia pe |
|
bærestens |
doar, numai |
|
Bæven |
(cu)tremur(ătură) |
|
Bølgepiger |
9 nimfe/zeiţe ale apelor - cfr. mit. Nordice |
|
Bøn |
rugăciune, rugăminte |
|
Børs |
portofel |
|
christelige Orthodoxie (den) |
ortodoxismul creştin |
|
Christendom |
creştinism (paulinian monoteist), religia creştină |
|
Christenhed |
creştinătate (geografică!, lumea (aşa numit!) creştină |
|
Climacus (Johannes) |
Scărarul (Ioan) |
|
Collision (den autopathiske) |
coliziune (în care individul este el însuşi implicat) |
|
commensurabel derfor |
compatibil cu |
|
Conceptionen |
conceperea, însărcinarea |
|
Concretionen |
concretizarea |
|
Confinium |
confiniu, hotar, zonă de trecere, tranziţie |
|
confundere (at) |
a confunda |
|
consulere (at) |
a consulta, cere sfat/părere |
|
Cotume |
cutumă, obicei |
|
Creti og Pleti |
Mitică şi Costică; Popescu şi Ionescu, cetăţenii de rând |
|
Dannede (de) |
culţi (cei) = hegelienii |
|
Dannelse |
cultură, cultivare, carte |
|
der var i Verden ogsaa Den |
va mai fi trăit pe lume şi cineva |
|
Despekt |
dispreţ, desconsiderare |
|
desto værre/destoværre |
din păcate |
|
Discipel |
ucenic |
|
Discrimen (lat) |
interval; moment critic/decisiv |
|
Disjunktion (A) |
contrazicere |
|
Disjunktion (B) |
controversă, neînţelegere |
|
distingvert |
distins, pronunţat |
|
Distinktion |
distincţie, deosebire |
|
dobbelt Bevægelse |
mişcare (negaţie) dublă |
|
docere |
a dăscăli, a da sfat "de sus" |
|
Domestikker |
oameni de serviciu |
|
Drift |
instinct, imbold |
|
Drik (hengivet til) |
băutură (dedat băuturii) |
|
Drøm |
vis, speranţă |
|
duelig |
potrivit, nimerit, adecvat |
|
Dupplicitet |
echivocitate, ambiguitate |
|
Dusin-Mennesker |
oameni de duzină |
|
Duusbroder |
persoană cu care ne tutuim, prin "bruderşaft" |
|
Dyb (svælgende) |
prăpastie/hău (fără fund) |
|
Dybsind |
înţelegere aprofundată |
|
Dynen til Halmen (af) |
(din) lac în puţ |
|
Dyrehaven |
parcul de vânătoare/cerbi din Cph.; Jægersborg |
|
Dæggebarn |
copil răsfăţat |
|
Døden |
moartea, hârca/bătrâna cu coasa |
|
Døgenicht |
netrebnic, om de nimic |
|
Dølgsmaal (i) |
(în) taină |
|
Daareanstalt |
casă de nebuni |
|
Daarskab |
nebunie |
|
eenfoldig |
(om) simplu, încrezător |
|
efterdi |
deoarece, întrucât |
|
efterfølge (at) |
a urma/imita: pilda, urma, poruncile |
|
Efterretning |
relatare, informaţie |
|
Efterskrift |
epilog, postfaţă |
|
eftertragte (at) |
a râvni la |
|
Egenskab |
aptitudine, calitate, atribut |
|
eksistere (at) |
a exista, deveni eu însumi = fiinţă din nefiinţă |
|
Elevation |
înălţare, promovare |
|
elskelig |
adorabil, drăguţ |
|
Elsker |
iubit, amant |
|
elskværdig |
adorabil, drăguţ |
|
Ende (am) |
la urma urmelor |
|
endelig/Endelighed |
finit/finitudine |
|
enfoldig |
simplu la minte, netot |
|
Enhed |
uniune |
|
enkelt eksisterende Menneske |
individ singular existent |
|
Enkelte (det) |
individul |
|
Enkelte (hiin) (A) |
insul, individul concret |
|
Enkelte (hiin) (B) |
omul de spirit, singular, aparte |
|
entholde sig fra |
a se reţine de la a |
|
Entrechat (fr) |
entreşă, salt de balet |
|
Erhvervelse |
dobândire, achiziţionare, procurare |
|
Erindring |
(re)amintire, (re)memorare |
|
Ethiske (det) |
eticul (adultul integrat conştient în societate/familie/stat) |
|
Evighed |
veşnicie, eternitate |
|
Evighedens Bevidsthed |
conştiinţa veşniciei |
|
Evne |
înzestrare, aptitudine, capacitate, facultate |
|
existentiel |
existenţial |
|
Existents |
existenţă (individuală, autentică) |
|
Existentsinderlighed |
lăuntricia existenţei |
|
existere (at) |
a exista |
|
existerende |
existent |
|
Existerende (den) |
persoana existentă /care există |
|
Expectoration |
expectoraţie; a recunoaşte, a-şi uşura pieptul |
|
ex-sistere |
a apărea, ieşi la iveală, a se prezenta |
|
exsistere (lat) |
a se ivi/arăta, apărea, rezulta, lua naştere |
|
falder … paa |
născoceşte, inventează |
|
Falkeblik |
ochi de şoim |
|
fanget |
capturat, captat |
|
fare fort (at) |
a continua |
|
fastholde (at) |
a sprijini, corobora |
|
fastholde (at) |
a susţine, stărui, insista |
|
fatte (at) |
a înţelege, sesiza |
|
fatte sig (at) |
a înţelege, a se considera / a se linişti |
|
fattig |
sărac, banal |
|
Filteri |
amestec, mişmaş |
|
fingeret |
simulat |
|
fjantet |
neserios |
|
flaut |
ruşinos, jenat |
|
flye (at) |
a evita |
|
for sokratisk |
pre-socratic |
|
Foragt/foragtet |
dispreţ/dispreţuit |
|
forarge (at) |
a şoca, ofensa, vexa |
|
Forargelse |
ofensă, indignare (la adresa incomprehensibilului) |
|
Forargelse (bibelsk) |
piatră/pricină de poticnire (sens biblic) |
|
Forbillede |
pildă, exemplu, ideal |
|
Forbindtligheder |
politeţe, bune maniere |
|
Forborgne (det) |
(ceva care este) disimulat, camuflat |
|
Forbrydelse |
faptă rea, nelegiuire |
|
Forbryder |
răufăcător, tâlhar |
|
Fordoblelse/Reduplikation |
dedublare, duplicare |
|
fordre (at) |
a impune, pretinde |
|
fordre (at) |
a revendica, necesita, reclama |
|
Fordring (tidens) |
imperativul, exigenţa (epocii, vremii) |
|
Foredrag (det paradox-religieuse) |
cuvântare/predică creştină |
|
foredrage (at) |
(a) ţine prelegeri, discurs; a da lecţii altora |
|
foretage (at) |
a efectua |
|
Foretagende |
acţiune, antrepriză, întreprindere |
|
forfaren/erfaren |
rutinat, versat, experimentat |
|
Forfarenhed |
experienţă, rutină |
|
Forfængelighed |
deşeretăciune, vanitate |
|
forfærdelig |
îngrozitor, înfricoşător, cumplit |
|
Forfærdelse / forfærdet |
spaimă, frică / înspăimântat, îngrozit |
|
forfølge (at) |
a urmări, prigoni |
|
forfølget/forfulgt |
prigonit, urmărit |
|
Forførelse |
seducţie |
|
forgængelig |
pieritor, efemer, evanescent |
|
Forhold / i Forhold til |
raport, relaţie / în raport cu, în ce priveşte, relatat la |
|
forholde sig til |
a lua poziţie/atitudine |
|
Forhærdelse |
întărire, înăsprire, consolidare |
|
Forjættelse |
cuvântul Domnului, făgăduinţă |
|
forklare (at) |
a explica |
|
Forklarelse |
transfigurare, schimbare la faţă |
|
Forkleinelse |
bagatelizare |
|
forkynde (at) |
a vesti, propovădui, grăi |
|
Forkærlighed |
predilecţie, preferinţă, aplicare la |
|
Forladelse |
iertare (a păcatelor), clemenţă |
|
forlegen |
penibil, jena(n)t |
|
forlige (at) |
a împăca, împăciui, (bibl: a ispăşi, potoli) |
|
Forligelsescommission |
comisie de litigiu/conciliere |
|
Forlængsel |
dor lăuntric |
|
forløse (at) |
a slobozi, mântui, (bibl: răscumpăra, izbăvi) |
|
formane (at) |
a mustra, dojeni |
|
formaste sig |
a se încumeta |
|
formastelig |
îngâmfat, orgolios |
|
formeentligt |
pe cât se pare, probabil |
|
formene (at) |
a împiedica |
|
formaa (at) |
a putea / fi capabil de ceva |
|
Formaal |
obiectiv, scop, ţintă |
|
Fornemhed |
trufie |
|
Fornuft |
judecată, înţelepciune, raţiune, inteligenţă, bun simţ |
|
Fornærmelse |
ocară, jignire |
|
fornødne |
necesare, de cuviinţă |
|
Forord |
prefaţă, cuvânt înainte |
|
Forpligtelser |
obligaţii |
|
forraade (at) |
a divulga, da pe faţă |
|
forsage (at) |
a se lepăda |
|
forskruet |
sucit, ciudat |
|
forskudt |
expulzat; smintit, trăznit |
|
forskylde (at) (A) |
a cauza, pricinui |
|
forskylde (at) (B) |
a se face vinovat |
|
forskærtse (at) |
a rata, pierde |
|
forsmægte (at) |
a lâncezi, suferi de o boală, a fi la nevoie |
|
forsmaa (at) |
a nesocoti, desconsidera |
|
forsone (at) |
a împăca, împăciui, (bibl: a ispăşi, potoli) |
|
Forsoning |
ispăşire, împăcare |
|
forspilde (at) |
a irosi |
|
Forstand |
intelect, minte, cuminţenie, înţelegere |
|
Forstand |
judecată, pricepere |
|
forstandig |
(om) cu judecată, înţelept, cumpătat, "în toate minţile" |
|
forstyrrende |
deranjant, supărător |
|
Forstaaelse |
înţelegere, sens |
|
forsvindende |
pieritor, efemer, evanescent |
|
Forsyn |
pronie |
|
Forsøg |
încercare, tentativă |
|
forsaavidt |
în cazul/eventualitatea că |
|
forsaavidt |
într-un sens/privinţă/măsură |
|
Fortabelse |
pierzare, pierzanie |
|
Fortale |
introducere, prolog |
|
Fortjeneste |
merit |
|
Fortredenhed |
sfidare, îndărătnicie, aversiune |
|
fortrøste (sig) |
a se încumeta |
|
fortrøste sig til |
a îndrăzni |
|
fortrøster sig til |
se bazează/sprijină pe |
|
Fortvivlelse |
disperare, deznădejde |
|
Forudvidenhed |
preştiinţă, presimţire |
|
forunderlig |
uluitor |
|
forvildet |
rătăcit, dezorientat |
|
forvirre (at) |
a descumpăni |
|
Forvirring |
confuzie |
|
Forvisning |
certitudine |
|
forvisse sig om (at) |
a se încredinţa, asigura |
|
frastøde (at) |
a respinge, repugna |
|
frastødende |
respingător, oribil |
|
frejdig |
încrezător |
|
Frelse |
mântuire |
|
frelse (at) |
a izbăvi, salva, mântui |
|
Frelser |
izbăvitor, mântuitor |
|
frembringe (at) |
a produce, crea |
|
Fremgangs maade |
procedeu, metodă, mod de abordare |
|
fremkomme (at) |
a se produce, rezulta |
|
fremme (at) |
a promova |
|
fremtræde (at) |
a se prezenta, manifesta, apărea |
|
Friheden (til at vælge sig selv) |
libertatea (de a se alege pe sine) |
|
Frimodighed |
îndrăzneală, francheţe |
|
Fripostighed |
tupeu, impertinenţă, importunitate |
|
Fristelse |
tentaţie, ispită |
|
Fritagelse |
dispensă |
|
Fritænker |
liber cugetător |
|
from (at være) |
pios, cucernic, evlavios ( a fi) |
|
Fromhed |
cucernicie |
|
fruentimmeragtigt |
femeiesc, feminin |
|
Fruentimmerne |
femeile |
|
Fruentimmer-vrøvl |
baliverne muiereşti |
|
Frygt |
frică, spaimă |
|
Fuglekonge |
puşcaş de frunte (la un bâlci) |
|
Fuldkommenhed |
desăvârşire, perfecţiune |
|
fuske (at) |
a face ceva de mântuială, a fuşări |
|
Fyldestgørelse |
împlinire, desăvârşire, satisfacţie |
|
Færdighed |
abilitate, dibăcie, atribut |
|
Fødeland |
ţară natală |
|
følger af sig Selv (det) |
se înţelege/reiese de la sine, evident, fără îndoială |
|
gabe herpaa (at) |
a se holba la |
|
Gebeet |
zonă, regiune |
|
geberder |
maniere, comportare |
|
geile (at) |
a excita, aţâţa |
|
Geist (ger) |
spirit |
|
Generalnævner |
numitor comun |
|
Genius |
înger păzitor |
|
gennemtrænge (at) |
a (între)pătrunde, impregna |
|
gennemtænkt |
chibzuit, cumpănit, analizat metodic |
|
geraade til Skam (at) |
a face de ruşine |
|
geraadet |
venit, sosit |
|
gesvindt |
iute, superficial |
|
Gilding |
castrat |
|
give kjøb (at) |
a se pleca/supune, a ceda |
|
Gjenfødelse |
renaştere |
|
Gjennemsigtighed |
transparenţă |
|
Gjentagelse |
repetare, reluare |
|
Gjordemoder |
mamoşă |
|
gjækkelig |
înşelător, amăgitor |
|
Gjæstebud |
invitaţie la masă (de prânz, seară) |
|
Gode (det) |
bine(le) |
|
Gode i vente (et) |
un (lucru) bun în perspectivă |
|
Goldkalbs |
"viţel de aur", personaj dintr-un vodevil (de J.L. Heiberg) |
|
gribe sig an |
a face tot posibilul |
|
grunde (at gaa til) |
a pieri, fi distrus |
|
grunde over |
a chibzui asupra |
|
grundet |
chibzuit |
|
Græciteten |
"grecitatea"; elenismul filozofic, poetic |
|
Grænse Tilstand |
stare limită |
|
guddommelig |
(dumne)zeesc, divin |
|
Gudebarn |
fiu/copilul lui Dumnezeu |
|
gudelig (at være) |
cucernic, evlavios, pios (a fi) |
|
Guden (i tiden) |
zeul (în timp) |
|
Gudsdyrkelse |
religie, închinare, teism |
|
gudsfrygtig |
evlavios, cucernic, temător de D-zeu |
|
gyselig |
înfiorător, cutremurător |
|
gælder (det) |
principalul (este) |
|
gaa til Grunde (at) |
a pieri, fi distrus |
|
gaa ud! |
duceţi-vă/ieşiţi în lume! |
|
gaa videre |
a merge mai departe (cfr. Hegel "decât Descartes") |
|
gaaer videre |
îl depăşeşte, "merge mai departe" (decât Descartes, Hegel..) |
|
Handel og Vandel (i) |
în general, deobicei |
|
Handlende (person) |
persoană/om activ/de acţiune |
|
Hanefjed |
cătinel, cătinel, (în pas domol) |
|
have travlt (at) |
a fi ocupat / a-şi face de lucru |
|
Hedenskab |
păgânism (elen; ne-creştin; ateist) |
|
heelbefaren |
încercat, experimentat |
|
Hellig Aand |
duhul sfânt(ul) duh |
|
Helvede |
gheenă, iad |
|
Helvedestraffens Evighed |
veşnicia pedepselor iadului |
|
hemmelig |
ascuns, tăinuit |
|
Hensigt paa (i) |
în ce priveşte |
|
Herlighed |
slavă |
|
Hexerie (...) blind alarm |
mult zgomot pt. nimic imic, alarmă falsă |
|
Higen |
nesaţ, aspiraţie, dorinţă |
|
Himmeriget |
împărăţia cerurilor |
|
hitte paa (at) |
a recurge la, a născoci |
|
Hjemmelsmand |
chezaş, garant |
|
Hjælp (ved Hjælp af) |
graţie (datorită, mulţumită) |
|
Hob/Masse |
gloată, mulţime, turmă |
|
Hoimod |
vitejie |
|
hoitravende |
pretenţios, prefăcut, afectat |
|
holde Bud (at) |
a urma poruncile |
|
holde fast ved (at) |
a păstra, păzi cuvântul, stărui asupra.. |
|
Hovedsagen |
lucrul principal |
|
Humor |
umor (cât şi: confiniu între sfera etică şi cea religioasă) |
|
Hvile |
repaos |
|
Hvile (at finde) |
a afla repaos, a se linişti |
|
hvile i sig selv |
a se încrede în sine |
|
Hviledag (at finde) |
a avea/găsi/afla răgaz |
|
hvo |
cine |
|
Hykleri , (skinhellig) |
ipocrizie, (făţarnic) |
|
hæve (at) |
a suspenda |
|
hæve sig (at) |
a se suspenda |
|
höchstens |
cel mult |
|
høieste (i sit) |
(în) cel mai bun caz |
|
høimodig |
curajos, brav |
|
højmodig |
mărinimos |
|
højreværdig/velværdig |
sfinţia sa |
|
høre med til (at) |
a ţine, face parte de |
|
høre op (at) |
a înceta (de) a mai fi, a se sfârşi |
|
høre til dem (at) |
a face parte dintre cei, a aparţine celor care |
|
Høstkarl |
cosaş, "moartea"; omul/bătrâna cu coasa |
|
Haab |
speranţă, nădejde |
|
haane (at) |
a urâ |
|
i færd med (at være) |
(a fi) pe punctul de a |
|
idelig |
neîncetat, necontenit |
|
ideligen |
constant |
|
ikkun |
numai, doar |
|
Illusion (hildet i) |
(prins în mreaja) iluziei |
|
Incognito |
deghizare, asumare de nume/titlu (fals) |
|
Indbildning |
închipuire, iluzie, vanitate, himeră, imaginaţie |
|
Inderlighed |
lăuntric(ul) |
|
Indesluttethed |
închidere/retragere în sine, ascundere, izolare |
|
Indgreb |
intervenţie |
|
Indhold |
conţinut, substanţă, materie |
|
indlade sig (med Mennesker) |
a ieşi (în lume, între oameni) |
|
indrømmes |
este/sunt permis/e |
|
Indsigelse |
reprobare |
|
Indtrængen |
intruziune |
|
Indvending |
obiecţie |
|
Indvortes(hed) |
interior(itate) |
|
Indvaaner |
locuitor |
|
Indvaaner |
locuitor, locatar |
|
indøve (at) |
a practica |
|
Indøvelse |
iniţiere, instruire, introducere |
|
irettesætte (at) |
a mustra, dojeni |
|
Ironi |
ironie (cât şi: confiniu între sfera estetică şi cea etică) |
|
Ironiker |
ironist, persoană ironică |
|
Jadskværk |
lucru de mântuială, fuşărit |
|
Janhagel |
gloata, turma |
|
jordisk |
pământesc |
|
Jordrystelsen |
cutremurul de pământ |
|
Justitsraad |
consilier juridic |
|
Jødedom |
iudaism |
|
Kjeldermand |
om fără carte, pivnicer |
|
kjendelig |
distinct, vădit; identificabil |
|
kjendelig paa |
semn de recunoaştere |
|
Kjendetegn |
caracteristică |
|
Kjællingepræst |
persoană răzgâiată, laşă |
|
Kjøn (det faldne) |
omenirea (după căderea în păcat) |
|
klog Kvinde |
femeie înţeleaptă |
|
Klogskab |
judecată, înţelepciune, pricepere |
|
Klokker |
cantor, cântăreţ de biserică, clopotar |
|
Klosterbevegælsen (A) |
mişcarea monastică |
|
Klosterbevægelsen B |
intrare la mânăstire |
|
Kobold |
spiriduş |
|
kortelingen |
(pe) scurt |
|
Kræmmer |
băcan |
|
Kræmmersvend |
vânzător |
|
Kunststykke |
măiestrie, capodoperă |
|
kæk og stridslysten |
brav şi pus pe harţă |
|
Kærlighd til Gud |
iubire de Dumnezeu |
|
kaad |
bine dispus, jucăuş |
|
Labanstreger |
obrăznicii |
|
Land (forjættet) |
ţara (făgăduinţei) |
|
Landsoldat |
infanterist |
|
Langmodighed / Taalmodighed |
răbdare, pacienţă |
|
langt fra at |
departe de mine gândul de a |
|
langt fra ikke |
deloc, în nici un caz |
|
langweilig |
tras de păr, plictisitor |
|
Lapseri |
comportament obraznic, indolent, dandysm |
|
lattermild |
hazliu, ghiduş |
|
lavere Naturer |
naturi ordinare (josnice) |
|
legio |
mulţi, nenumăraţi |
|
Lejlighed |
situaţie, ocazie |
|
Lejlighed (efter..) |
(când apare/se iveşte) ocazia |
|
Levebrød |
funcţie, ocupaţie, mijloc de trai, pâine zilnică |
|
levnet |
biografie |
|
Lidelse |
suferinţă, boală |
|
Lidelse (at bære) |
a suferi, pătimi, răbda |
|
Lidenskab |
patimă |
|
lidt efter lidt |
încet încet, pe nesimţite |
|
ligegyldig |
indiferent, nepăsător |
|
Ligelighed |
echilibru, ponderaţie |
|
ligge i (at) (A) |
a consta în |
|
ligge i (at) (B) |
a rezida, fi inclus în |
|
Liigtaler |
cuvântări ţinute la înmormântări |
|
Livs Indhold |
materia/esenţa vieţii |
|
Livsanskuelse |
concepţie de viaţă/viziune asupra vieţii |
|
Livsstraf |
pedeapsa cu moartea |
|
Lod |
soartă, ursită |
|
Losen |
motto, parolă |
|
Lov |
lege |
|
loveprise Gud |
a-l lăuda pe Dumnezeu |
|
lovprise (at) |
a lăuda, slăvi |
|
lutter |
curat, pur şi simplu (numai) |
|
Lykkens Pamphilius (en) |
om norocos (un); noroc porcesc |
|
Lyst |
poftă, chef, plăcere(trupească) |
|
Lære |
învăţătură, doctrină, dogmă |
|
Lærling |
învăţăcel, ucenic |
|
Læseverden |
publicul cititor, cititorii |
|
Løfte |
legământ, jurământ, promisiune |
|
løfte (at) |
a ridica |
|
Løn |
(răs)plată, recompenså |
|
Løndom (i) / lønlig |
pe ascuns, în taină / tainic, secret |
|
Løsen |
parolă, clişeu, "lozincă" |
|
mageløs Opdagelse |
"descoperire fără pereche", (ironie anti Grundtvig) |
|
Magt |
forţă |
|
Maieutikker |
practicant al maieuticii |
|
martre (at) |
a martiriza, căzni, tortura |
|
Maximum (i sit) |
(în) cel mai bun caz |
|
Meddelelse |
comunicare, informaţie, mesaj |
|
Medhustru |
ţiitoare |
|
Medhørende |
inerent |
|
Mediation, (Vermittlung, ger) |
mijlocire, împăcare, concilierea antitezelor, mediaţie |
|
Medviden |
părtăşenie, complicitate |
|
Melancholi |
melancolie, tristeţe |
|
Mellembestemmelse |
categorie/termen intermediar (între 2 idei/concepte) |
|
Menighed |
parohie |
|
Menigheden |
enoria; burghezia |
|
Menneske (enkelt) |
individ (anume), om singular |
|
menneskelig talt |
omeneşte vorbind, în limbaj religios |
|
Menneskeskikkelse |
chip/înfăţişare de om |
|
Mester |
învăţător |
|
midt i |
în plinul, toiul |
|
Misforhold |
dezacord, disproporţie |
|
Misforstand |
înţelegere greşită |
|
Misgerning |
fărădelege |
|
miskendt |
nerecunoscut |
|
mislig |
dubios, precar, hazardat, nepotrivit |
|
Mislighed = misslichkeit (ger) situaţie delicată, idee trăznită |
situaţie delicată, hazardată, defect |
|
Mismod |
dezamăgire, mâhnire, (a fi) abătut |
|
Misundelse |
invidie, pizmă |
|
Misviisning |
abatere (de la adevărata religiozitate) |
|
Mod |
curaj |
|
modsige(at) / Modsigelse |
a contrazice / contradicţie, contrazicere |
|
Moment |
element |
|
Morder |
ucigaş |
|
Muhammedanisme |
mahomedanism |
|
muligen |
poate, probabil |
|
muligen |
posibil, probabil |
|
Mulighed |
posibilitate |
|
Munkevæsen |
monahism |
|
mærkelig |
demn de atenţie, interesant, ciudat |
|
mødig |
obosit |
|
Møje |
necaz, angara, osteneală |
|
nagle (at) |
a pironi |
|
narre (at) |
a păcăli, trage pe sfoară |
|
Narrestreg |
obrăznicie, ghiduşie |
|
nidkær |
râvnă, invidie, gelozie |
|
Nydelse |
plăcere |
|
Nytaars-present |
cadou de anul nou |
|
Næringssorgen |
grija pâinii de mâine |
|
nærmest |
mai ales |
|
Nød |
necaz, nevoie |
|
Nødvendig(hed) |
necesar (necesitate) |
|
Nødværge (i) |
(în) auto/legitimă apărare |
|
Naade |
îndurare, milostenie |
|
naar |
dacă, în caz că |
|
Offer |
jertfă, ofrandă, victimă |
|
ofre (at) |
a jertfi, aduce jertfă (tămâiere) |
|
omdanne (at) / omdannelse |
a preface, recrea, metamorfoza / transformare |
|
Omfang |
sferă, teritoriu |
|
Omgang |
asociere, legătură, cârdăşie |
|
Omphalo-psychitisk |
narcisist, isihast, omfalopsihic |
|
Omraade |
sferă, zonă |
|
omstrængt |
sforţat |
|
Omsætning |
tranzacţie, transpunere |
|
Omsætning |
schimbare |
|
omvende (at) |
a converti, (bibl: a se pocăi) |
|
Omvendelse |
convertire, (bibl: pocăinţă) |
|
Onde/Ondskab |
rău(l)/răutate |
|
opbyggelig |
edificator, constructiv / încurajator, înălţător |
|
Opfattelse |
părere, punct de vedere |
|
opflamme |
a înflăcăra |
|
opfylde den Forjættelse (at) |
a-şi ţine (Domnul) cuvântul său |
|
Opfyldelse |
împlinire, îndeplinire |
|
Opgave |
sarcină |
|
ophæve (at); (aufheben ger.) |
a anula, suprima; (cfr. Hegel; simultan cu a conserva) |
|
ophøre at være |
a înceta (de) a mai fi |
|
opkaste (at) |
a prezenta, formula |
|
opløfte (at) |
a înălţa, ridica |
|
Opløftelse |
înălţare |
|
Opløsningen |
soluţia, cheia, remediul |
|
opnaa |
a atinge, realiza (un scop) |
|
oprindelig |
original, bazal, iniţial |
|
Oprindelighed |
primordialitate |
|
Opsats |
articol, studiu, opuscul |
|
opstaa (at) |
a se ivi, arăta, naşte |
|
opsætsig |
răzvrătit, rebel |
|
optage (at) |
a adapta |
|
Orthodoxie |
ortodoxie luterană daneză; cf. Brochmand, Grundtvig.. |
|
ostentere |
a-şi da aere |
|
outrere (at) |
a exagera |
|
over- og underjordiske |
supra- şi subpământesc |
|
Overgang |
tranziţie, trecere |
|
overgiven |
zburdalnic |
|
overhovedet |
în orice caz |
|
Overmagt |
superioritate, copleşire |
|
overse (at) |
a nesocoti, trece cu vederea |
|
Oversigt |
tabel (sinoptic) |
|
overspændt |
exagerat |
|
overtage sig |
a-şi asuma, a se angaja, lua răspunderea |
|
Overvejelse |
cumpănire, deliberare, dezbatere |
|
overvinde (at) |
a birui, înfrânge |
|
overvinde sig selv (at) |
a se înfrâna, stăpâni, reţine |
|
Pagt |
legământ |
|
Paradox (A) |
autocontrazicere, paradox |
|
Paradox (B) |
zeul ca fiinţă istorică în timp |
|
Paralogisme |
raţionalment fals |
|
Passiar |
trăncăneală, şuetă |
|
Pastoral-viisdom |
înţelepciune preoţească/popească |
|
Pathos |
patimă, suferinţă |
|
Peernittengryn (et) |
(o) persoană calculată, meschină |
|
Phantasie Anskuelse |
viziunea fanteziei |
|
philisteragtigt |
mic burghez (concepţie de..) |
|
Philisteriet |
mica burghezie |
|
Philosophie.. den nyeste |
filozofia.. mai nouă (hegeliană) |
|
Plads (at finde) |
a avea loc |
|
Plebs |
plebea (incultă), gloata |
|
Pligt |
datorie, trebuinţă |
|
Pluddervælsk |
amestecătură, talmeş-balmeş |
|
pneumatisk |
spiritual, sufletesc |
|
Poenitentse (selvgjort) |
penitenţă (autoimpusă, voluntară) |
|
posito (lat) |
presupun |
|
potensere (at) |
(a) potenţa, întări, intensifica |
|
primitiv |
original, bazal, iniţial |
|
prise (at) |
a slăvi, lăuda |
|
priselig |
lăudabil |
|
Privat-Docent |
persoană care predă (fără a fi angajată) la o universitate |
|
Propagation |
răspândire, difuzare; reproducere, înmulţire |
|
prutte (at) |
a se târgui |
|
Præg |
pecete |
|
Prøvelse |
încercare |
|
pudseerlige |
ciudat, ciudăţenie, caraghios |
|
Pusillanime |
sfiiciune, timorare |
|
paaagte (at) |
a fi atent la |
|
paafaldende |
bătător la ochi, notabil, izbitor |
|
Paaholdenhed |
moderaţie, modestie |
|
paalidelig (axiopastie gr.) |
de încredere, fidel |
|
Qval |
caznă, chin |
|
Qvittering |
revanşă, răsplată, răzbunare |
|
Rana paradoxa |
broasca paradoxală |
|
realisere (at) |
a înfăptui |
|
redelig |
cinstit, corect, onest, de cuvânt |
|
Redelighed |
cinste, integritate, onestitate |
|
Redintegration |
înnoire, restabilire |
|
Reduplikation |
re-duplicare/dublare, repetare |
|
Reduplikation/Fordoblelse |
aprox.: "punerea teoriei în practică" |
|
Religieusitet/Religiøsitet A |
religiozitate A = credinţă "precreştină" , păgână? |
|
Religieusitet/Religiøsitet B |
religiozitate B= creştină, paradoxală |
|
religiøse (stadie) |
religiosul (stadiul raportului absolut cu Absolutul) |
|
rende til Pilatus |
a alerga de la Ana la Caiafa |
|
Repetent |
monitor, elev mai "răsărit" al clasei |
|
Resignation |
resemnare, a se pleca în faţa/accepta soarta |
|
resignere (at) |
a renunţa la ceva, a demisiona |
|
respicere (Finem) |
a anticipa (se aştepta la) rezultatul |
|
Retning |
direcţie, orientare |
|
Retning ( i r... af) |
în raport cu, în ce priveşte |
|
Retning af (i) |
cu privire/referitor la |
|
ringe |
inferior, neînsemnat, sărman; josnic, netrebnic |
|
Romeraaget |
romanii, limba latină, biserica romano-catolică |
|
Rædsel |
spaimă, frică, oroare |
|
Røverkule |
bârlog de tâlhari |
|
Salighed |
fericire |
|
Salvelse |
mir |
|
Samfund |
societate |
|
samle sig paa (at) |
a se concentra asupra |
|
sammen sætte (at) |
a îmbina, contopi, amalgama, combina, asambla |
|
Samtid(ighed) |
contemporan(eitate) |
|
Samviden |
complicitate, părtăşenie, iniţiere |
|
Samvittighed |
conştiinţă, cunoştinţă |
|
Sandhed |
adevăr |
|
Sandselighed |
senzorial, senzualitate; profan, pământesc |
|
Sandsens Magt |
capacitatea/aptitudinea de a percepe/simţi |
|
sandsynlig |
plauzibil, probabil |
|
Sansebedrag |
halucinaţie |
|
Sansepirring |
aţâţarea simţurilor |
|
se bort fra (at) |
a nesocoti, trece cu vederea |
|
se efter (at) |
a controla, verifica |
|
Seer |
proroc, clairvoyant, profet |
|
Selv(et) |
sine(le) |
|
Selvangivelse |
a se trăda, a-şi da arama pe faţă |
|
Selvbedrag |
autodecepţie |
|
Selvbetragting |
introspecţie |
|
Selvbevidsthed |
conştiinţă de sine, orgoliu |
|
Selvhærdelse |
auto-călire / oţelire / afirmare; fală de sine |
|
Selvmord |
sinucidere |
|
sildig |
târziu |
|
Sind |
minte, fire, gând |
|
sindrig |
ager; rafinat, şiret |
|
sindssvag |
slab de minte, sărac cu duhul |
|
Sjouere |
zilieri (muncitori) |
|
Sjælesørger |
duhovnic |
|
Skabelse |
facere, creaţie, geneză |
|
Skaber |
făcător, creator |
|
Skabning |
făptură |
|
Skarpretter |
călău |
|
Skepsis / Tvivl |
scepticism / îndoială, dubiu |
|
Skik, Sæd(vane) |
obicei, nărav |
|
Skikkelse |
chip, înfăţişare |
|
skikket |
potrivit, nimerit, adecvat |
|
skildre (at) |
a zugrăvi, prezenta, descrie |
|
Skillevej/Veiskille |
răscuruce de drumuri |
|
skinsyg |
gelos |
|
Skjændsord |
mustrare, dojană |
|
skjønne (at) |
(a) evalua, estima |
|
skjønt |
minunat |
|
skjørner |
se încheagă, se prinde |
|
Skrift (den helige) |
Scriptură (sfânta), biblia |
|
Skrivekarl |
conţopist |
|
Skuffelse |
iluzie, înşelătorie |
|
skulke sig |
a se eschiva, retrage (de la) |
|
Sky |
jenat, timid |
|
Skyld/ighed |
vină/vinovăţie, păcat, greşeală, datorie |
|
skythiske Horder |
hoarde scite |
|
Skæbne |
soartă, ursită, destin |
|
Sladdermaren |
palavragioaică |
|
Sligt |
aşa ceva, un asemenea lucru |
|
slutte sig af |
a se claustra / izola (de lume) |
|
sluttede sig... af mod |
s-a izolat/retras de.. |
|
Sluttethed |
concentrare |
|
Slægt |
neam, generaţie, rasă |
|
Smerte |
durere, îngrijorere |
|
Smule |
fărâmă, puţin, fărămitură |
|
Smaating |
fleac |
|
snarere |
mai degrabă |
|
snurrig |
caraghios, trăznit, bizar |
|
Socialitet |
solidaritate, esprit de corps |
|
somatisk |
corporal, trupesc |
|
Sorg |
jale, plângere, amărăciune |
|
sorgløs |
nepăsător, fără grijă |
|
Spekulation |
speculaţie filozofică/teologică (aici, de tip hegelian) |
|
Spidsborgerlighed |
burghezism, spirit (mic) burghez |
|
Spidsfindig(hed) |
rafinat, (rafinament) |
|
spildt Liv |
viaţă irosită |
|
spile Tid (at) |
a-şi pierde/irosi timpul |
|
Splid (at sætte) |
vrajbă (a semăna) |
|
Spot |
batjocură |
|
spotte (at) |
a huli, batjocori |
|
Spring |
salt |
|
springe (af fra) |
a se eschiva, retrage (de la) |
|
Sprog |
limbă, limbaj |
|
Spænding (at holde i) |
((a ţine în/sub) tensiune |
|
Spændstighed |
supleţe, tensiune |
|
Spøg |
glumă |
|
spørge om (at) |
a se interesa de |
|
sqvadronnerer |
se laudă, îşi dă aere |
|
Stadier (foreløbige) |
stadii (premergătoare) |
|
Stadium/Stadie |
stadiu, treaptă, etapă, punct de vedere |
|
stadselig |
impozant, decorativ |
|
Stamherre |
prim: prinţ / moştenitor |
|
Stemning |
dispoziţie sufletească, atmosferă |
|
Stikord |
parolă, clişeu, "lozincă" |
|
Stilhed / Taushed |
linişte / tăcere |
|
Stilleben |
natură moartă |
|
Stofartige (det) |
realitatea/materialitatea concretă, palpabilă |
|
strande (at) |
a naufragia, eşua |
|
Strenghed |
asprime, severitate |
|
Strid |
luptă, conflict, altercaţie |
|
stridig |
îndărătnic, încăpăţânat |
|
stridslysten (og kæk) |
cu poftă de harţă |
|
Stræben (fortsat) |
strădanie, aspiraţie - (neobosită/continuă) |
|
Stundesløshed |
agitaţie inutilă, aferată |
|
Stundom |
uneori, din când în când |
|
Styrelsen/Forsyn |
pronia, providenţa, voia Domnului |
|
staaende (at blive) |
a se opri, rămâne locului |
|
Substrat |
fundament, bază |
|
summa summarum (i) |
într-un cuvânt, pe scurt |
|
Svig |
amăgire |
|
Sving |
nuanţă, urmă, tentă |
|
Sværmeri |
exaltare, adoraţie, ardoare, entuziasm |
|
svæve (at) |
a pluti, plana, flutura |
|
Sygdom |
boală |
|
sympathetisk |
înţelegător, compasionat |
|
Sympathi |
compasiune, compătimire, simpatie |
|
Synd |
păcat |
|
Syndens Trældom |
robia păcatului (Ioan 8,34) |
|
Synspunkt |
punct de vedere |
|
Systemet |
sistemul (filozofic speculativ hegelian: german şi danez) |
|
Sædelighed |
cutumă, morav, uzanţă |
|
Sæder |
norme (sociale) |
|
sæt! |
hai să zicem/să presupunem! |
|
sætte (at) |
a stabili, afirma, constata, plasa, statornici |
|
sætte (at) |
a (dis)pune, prezenta |
|
saare |
tare, grozav, cumplit |
|
saare vanskelig |
extrem de dificil |
|
Taknemmelighed |
mulţumire, recunoştinţă |
|
Tale |
cuvântare, discurs, predică |
|
Tale (mørk) |
vorbe (de nepătruns) |
|
tale i tunger (at) |
Bibl: a vorbi în altă limbă (păsărească) |
|
Taler (A) |
cuvântător religios |
|
Taler (B) |
vorbitor, orator |
|
tankeløs |
nechibzuit, distrat, neatent, inconştient |
|
Taumaturg |
făcător de minuni, vraci |
|
Tid (give sig) |
a-şi accorda timp - pt. a face ceva "pe îndelete" |
|
Tid (i vor) |
în timpurile noastre, pe vremea noastră |
|
Tidens Fylde |